ROMÂNĂ | MAGYAR | ENGLISH

Cărți vechi   
Colecția muzeului conține vechiul fond albibliotecii Ordinului Franciscan de la Șumuleu Ciuc, materialul bibliotecii Gimnaziului Romano-catolic, manuscrise, tipărituri, reviste, materiale de arhivă și trusa de scule a legătoriei franciscane de la Șumuleu.
Istoria bibliotecii franciscane de la Șumuleu Ciuc datează din secolul al 15-lea. Este considerată una dintre cele mai bogate și valoroase culegeri bisericești medievale din Transilvania. Cu toate că în cele mai multe cazuri cu trecerea timpului culegerile bibliotecilor medievale s-au micșorat, s-au descompus sau au dispărut, colecția bibliotecii franciscane de la Șumuleu a avut noroc. Pe parcursul timpului biblioteca a reușit să-și păstreze cărțile și să procure culegerile de cărți ale diferitelor ordini din Transilvania și Ungaria. Astfel, prin studierea materialului bibliotecii putem să aflăm foarte multe despre cultura timpurie a cărților din Transilvania. Aceasta este unica bibliotecă bisericească catolică transilvăneană care a supraviețuit Reforma. În timpul principatului protestant această bibliotecă a devenit un adevărat adăpost al cărților catolice transilvănene. În timpul secolelor 16-18 colecția bibliotecii franciscane s-a îmbogățit nu numai cu cărți bisericești, dar și cu cărți laice, ceea ce ne dă posibilitatea să evaluăm nivelul de cultură din aceste secole.




Manuscrise   
Muzeul nostru deține 284 manuscrise pe hârtie și pe pergament din secolele 15-20. Cel mai vechi manuscris din colecția muzeului este opera„Tractatus virum” care conține studii scolastice în limba latină. A fost copiat în anul 1467 într-o mănăstire catolică din Moldova. În secolul al 15-lea a fost folosit de vicarul Ferenc de la Baia. Mai târziu a fost citită și în mănăstirea franciscană din Chilia.
Din secolul al 16-lea avem două manuscrise. Unul dintre ele este un codex din pergament, care conține un antifon franciscan și este decorat cu inițiale monocrome și policrome. Coperta din piele a codexului a fost făcută în secolul al 17-lea într-un atelier de legătorie din Șumuleu, și poartă stema arhiepiscopului Marcus Bandinus din Moldova.
Celălalt manuscris constă în copii a mai multor acte referitoare la secuime și rețete medicale datând din secolul al 16-lea. Manuscrisul nostru conține piese muzicale ale călugărului franciscan Kájoni János (Scrie Concentus, Organo-Missale, Kájoni Kódex), cartea lui de rugăciuni (Hortulus Devotionis), calendarul lui și inscripția lui de orgă.




Incunabulele   
Incunabul se numește un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (înainte de anul 1500). Prin extensie, termenul este folosit pentru a desemna un exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri. Invenția lui Johannes Guttenberg, textul cules și editat cu ajutorul unui set de litere turnate și dezasamblabile, a produs o mare schimbare în cultura cărții, atât în privința formei, cât și în privința conținutului. Peste tot în Europa au apărut tipografii, iar clientul lor principal era Biserica. Umaniștii au recunoscut posibilitățile oferite de invenția nouă: au apărut la rând operele clasice ale autorilor greco-romane, s-a început cercetarea sistematică a manuscriselor în bibliotecile mănăstirilor, și s-a arătat o cerință tot mai mare pentru publicarea operelor complete ale unor autori și pentru textologie. Muzeul nostru deține mai mult de o sută de incunabule (aproape 120), care au aparținut fondului bibliotecii franciscane de la Șumuleu Ciuc.



Tipăriturile din secolele 16-18   
Aproape 80 % din tipăriturile secolului al 16-lea sunt opere teologice, religioase și filosofice: biblii, exegeze, breviare, edicte, opere despre istoria bisericească și opere juridice. Găsim aici atât literatura polemică contra reformaților și diferitelor curente religioase, cât și operele unor reformatori precum Melanchton și Erasmus.

Într-un număr mai mic pot fi găsite opere despre istoria și geografia antichității și a evului mediu, operele unor autori clasici, opere scrise de umaniștii vremii, opere de beletristică și de științe ale naturii. Din punctul de vedere al conținutului tipăriturile din secolele 17-18 nu arăt nici o diferență față de cele din secolul al 16-lea. Începând cu secolul al 18-lea fondul gimnazial este mai bogat nu numai în publicații istorice, geografice și de filologie-clasică, dar putem să găsim și numeroase manuale și dicționare.




Legătorii   
Manuscrisele și tipăriturile noastre sunt interesante nu numai din punctul de vedere al conținutelor și decorațiilor, dar și din punctul de vedere al legăturilor. Însemnările proprietarilor din trecut prezintă o imagine colorată a societății și a vieții intelectuale din epoca respectivă, și sunt oglinda fidelă a drumului cărții de la cititor la cititor. Majoritatea cărților din colecția noastră s-au păstrat în legăturile lor originale. Acestea sunt ornate cu tehnica tiparului sec și tehnica auririi manuale, specifică stilului gotic, al renașterii, respectiv al barocului, și sunt produse ale atelierelor de legătorie manuală de cărți din Ardeal sau din străinătate. Aceste legături furnizează date importante despre istoria cărților, despre proprietari, despre cei care le-au folosit, despre locul și timpul folosirii lor.

În fondul nostru de cărți se găsesc cele mai multe legături de cărți artistice, elaborate și ornate între secolele 17-19 în atelierul de legătorie franciscană din Șumuleu-Ciuc.

Uneltele atelierului din colecția noastră (valțuri, ștampile, ștanțe) se datează din secolele 17-18. Ele sunt confecționate din aramă, și sunt considerate niște piese de orfevrărie de o valoare inestimabilă.




Publicații   
În 1978 muzeul a trebuit să înmâneze marea majoritate ale cărților sale moderne și cele 7420 publicații Bibliotecii Județene Harghita. Astfel, în colecția muzeului au rămas numai 36 de publicații din Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Cluj Napoca și Budapesta. Cele mai importante dintre acestea sunt: Erdélyi Híradó (Cluj, 1846); Ellenőr (Cluj, 1848); Kolozsvári Híradó (Cluj, 1848); Kossuth Hírlapja (Pesta, 1848); Székelyföld (Târgu – Mureș, 1874); Székelyföld (Miercurea – Ciuc, 1882 - 1885); Székelység (Miercurea – Ciuc, 1912 - 1914); Csíki Néplap (Miercurea – Ciuc, 1931 - 1944); Korunk (Cluj, 1926 - 1940). Dintre ziarele locale cel mai valoros este ziarul Csíki Lapok. A apărut între anii 1889-1944, și poate fi considerat cartea de istorie a orașului. Avem numerele complete de la 1889-1898 și 1918-1922.


Carte   
Materialul nostru de tip arhivă este alcătuit din 800 de documente din secolele 16-20.Trebuie să menționăm cele 6 carte nobile, harta Moldovei și o descriere scurtă a sa făcută de István Lakatos la sfârșitul secolului al 16-lea, scrisoarea ceangăilor din 1838 adresată primarului din Vardotfalău.


Muzeul Secuiesc al Ciucului
Miercurea Ciuc, Piaţa Cetăţii nr. 2
Judetul Harghita, Romania

Galeria Nagy Imre
Miercurea Ciuc, Strada Zsögödi Nagy Imre nr. 175.

Galeria de pe strada Kossuth
Miercurea Ciuc, Strada Kossuth Lajos nr. 12, et. I.
Adresa postală:
Muzeul Secuiesc al Ciucului
530132 Miercurea Ciuc, Piaţa Cetăţii nr.2
Judeţul Harghita, Romania

Tel: (004) 0266-372024
Tel/Fax: (004) 0266-311727
Mobil: (004) 0753-073531

E-mail: info@csikimuzeum.ro
Web: www.csikimuzeum.ro
Poiectul nostru EU:
Sponsorul principal:
Proiectul nostru cultural:
Susţinător:
Developed by Designed by